ISTORICUL LOCULUI SI AL CLADIRII

Sapaturile arheologice au scos la lumina numeroase obiecte stravechi (sabii, resturi de arme si de costume, obiecte de argint, urne de incinerare si oseminte calcinate) care arata ca malurile Dâmbovitei au fost locuite, dar si persistenta asezarilor, dupa retragerea romanilor din Dacia.

Sapaturile ocazionate de constructiile din 1966 au scos la iveala bordeie si cuptoare ale dacilor liberi datând din secolul al III-lea si al IV-lea, fapt care subliniaza în mod concret, atât originea populatiei bastinase, cât si persistenta acesteia dupa încetarea stapânirii romane si retragerea autoritatilor peste Dunare, în anul 271 d.Hr. Un val de cotropire cu lupte si distrugeri se abate asupra tinutului o data cu navalirea cumanilor si a tatarilor.

Dupa invazia tatarilor din secolul al XIII-lea, Bucurestiul, care era mai mult un sat, dar un punct strategic si totodata loc de popas pe drumul cel vechi al romanilor ce unea Dunarea cu Carpatii, a început sa se dezvolte.

La începutul sec. al XVI-lea se taie din padure, se seaca baltile mari si sporind numarul constructiilor, orasul începe sa se întinda, mai mult spre nord-est; asezari satesti modeste, prind si ele sa se înfiripeze în preajma cetatii Bucurestiului.
Printre constructiile care s-au ridicat, au fost si multe mânastiri, trei facând parte din cartier: mânastirea Sfânta Ecaterina, manastirea Mihai Voda si biserica Sarindarului.
La sfârsitul secolului al XIX-lea, Militari era o comuna rurala a judetului Ilfov, situata la sapte kilometri vest de Bucuresti, strabatuta prin mijloc de soseaua judeteana Bucuresti - Oltenita si legata printr-o alta sosea de comuna Rosu. Întinsa pe suprafata de 1182 hectare, comuna avea o populatie de 584 locuitori si poseda doua scoli mixte, o biserica, o fabrica de caramida si o moara de apa.

Faptul ca aceasta comuna se afla în imediata apropiere a capitalei si mai ales înfiintarea unor fabrici si extinderea unor ateliere, atrag multi functionari, meseriasi si muncitori ceferisti, dornici sa aiba si locuinta lânga locul lor de munca, sa cumpere un teren sau o parcela în Militari. Comuna Militari era formata din catunele Militari (resedinta comunei), Ciurel si Grivita cu o populatie de circa 3000 de locuitori. Resedinta comunei poseda un local de primarie propriu, o biserica si o scoala.

În august 1904 prefectura judetului Ilfov initiaza în mai multe comune, între care si Militari, construirea unei infirmerii si a unei bai populare.

În 1911, locuitorii cer sa li se faca strazi. În 1914, inundatiile fiind dese se propune sa se faca o canalizare. În 1922, din comuna suburbana Militari se dezlipeste satul Grivita, care împreuna cu alte doua comune vor forma o noua comuna.

Treptat, comuna suburbana Militari din plasa Baneasa se largeste si se populeaza, ajungând în 1928 sa cuprinda 1127 de familii si o populatie de 7500 de suflete dintre care 500 de copii de vârsta scolara.

Dupa al doilea razboi mondial, comuna Militari a devenit un cartier nou al capitalei.

Cât priveste învatamântul, din primele rapoarte oficiale aflam ca în 1886 la scoala mixta din catunul Militari frecventau în mod regulat 29 de copii, desi numarul celor de vârsta scolara era mult mai mare.

În 1898 revizoratul scolar din Ilfov propune pentru anul scolar 1898 - 1899 înfiintarea unei scoli noi. Dar scoala se va construi abia în 1930.

În 1947 - 1948 s-a construit un local pentru gimnaziu care mai târziu devine Liceul "Tudor Vladimirescu", iar în 1959 se muta în cladirea noua din Bulevardul Armata Poporului unde functioneaza si astazi. În 1947 ia fiinta scoala "23 August". Dupa ce a functionat în diferite cladiri, aceasta capata o cladire noua în 1956, sub denumirea de Scoala Nr.157.

În 1962, se da în folosinta un local nou de scoala, modern si bine utilat, cu 16 sali de clasa, doua laboratoare si doua ateliere, local cladit pe terenul situat între strazile Conductei, Ilie Pintilie si Dezrobirii: Scoala Generala Nr. 174.

Elevii veniti în noul local al Scolii Generale Nr. 174 proveneau de la Scolile Nr.156 si Nr.157.

În 1972 a fost construit un nou corp de cladire marindu-se capacitatea scolii. Tot în 1972 sub conducerea profesorului Gheorghe Ionita s-a realizat un mozaic urias cu materiale provenite de la Cesarom.

În 1963 a absolvit prima promotie de elevi cu sapte clase.

Între anii 1979-1980 în scoala au functionat clasele a IX-a si a X-a.

În 1986 se desprinde din Scoala Nr. 174, Scoala Nr. 310 cu profesori si învatatori de la scoala noastra.
Dupa 1989, tot mai multe unitati scolare au dorit sa iasa din sistemul de identificare prin numere. Este si cazul Scolii Generale Nr.174 din cartierul Militari al Capitalei. Astfel ca, dupa discutii în Consiliul Profesoral, s-a votat pentru scoala denumirea de "Constantin Brancusi". Propunerea a fost aprobata de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti pe data de 15 martie 1994.
Având ca patroni spirituali pe Sfintii Împarati Constantin si Elena, 21 mai va deveni "sarbatoarea de suflet pentru toti cei legati sentimental de aceasta scoala, fosti si actuali învatatori si profesori, elevi si parinti".
**

 

Activitatea metodica – an scolar 2008-2009

Cu patruzeci de ani în urma, în miez aurit de septembrie, îsi deschidea larg portile înca o scoala în perimetrul Capitalei. Pentru cei care i-au trecut pragul, Scoala Nr. 174 a devenit un tarâm al nazuintelor, al dorintei de a sti, al împlinirilor.

15 septembrie 1962

Clopotelul a spart în mii de bucati cerul senin, vestind începutul. Momentul a fost salutat cu solemnitatea cuvenita de albatrosii cu ghiozdane, care se înghesuiau nerabdatori. Tot soarele coborâse pe crestetul lor. Doar fosnetul matasos al plopilor a tulburat maretia clipei. Noua scoala din cartierul Militari numara atunci 1244 de elevi si 45 de cadre didactice. Entuziastul colectiv era condus de profesoara Elena Ciubotaru - un om integru care a dovedit tact si pricepere în activitatea de director. Dificultatile inerente oricarui început au putut fi depasite numai printr-o buna organizare si printr-o mobilizare a tuturor resurselor de care dispuneau învatatorii si profesorii de atunci.

Au fost amenajate salile de clasa, cabinetele si laboratoarele care au avut un rol esential în buna desfasurare a procesului instructiv - educativ.

Începând cu toamna anului 1977, activitatea de conducere a trecut pe umerii unei directoare tinere, poate chiar cea mai tânara din Capitala, Adriana Hutanu. Elanul ei tineresc a dat roade. A pus un accent deosebit pe dotarea laboratoarelor. Ca profesoara de chimie a utilat laboratorul de specialitate, a construit cu resurse proprii un tabel al lui Mendeleev, evidentiat cu ocazia actiunilor de îndrumare si control, efectuate de inspectoratul scolar. Având alaturi ca directori adjuncti pe Margeanu Alexandrina si Radulescu Elena, a urmarit permanent frecventa elevilor, scolarizarea si rezolvarea prompta a cazurilor de abandon scolar. Prin diversificarea activitatii metodice, s-a urmarit optimizarea procesului instructiv - educativ, fapt care s-a regasit în rezultatele elevilor. Mergând pe drumul jalonat de doamna directoare Ciubotaru, noua conducere a dat posibilitate de afirmare tuturor slujitorilor scolii: învatatori, profesori de toate specialitatile, maistrii instructori, pedagogi, etc.

Atmosfera de emulatie a fost întretinuta si de profesorul Ion Georgescu - care a preluat activitatea de conducere în anul 1989. Baza materiala a procesului de învatamânt a fost modernizata. Cea mai de seama realizare o reprezinta amenajarea celor doua cabinete de informatica legate în retea de care beneficiaza elevii scolii. În aceste conditii demne de mileniul trei, copiii se vor putea integra cu usurinta în societatea informatizata. Împreuna cu directorii adjuncti Stefanescu Cristian, Spoiala Corneliu, Buruiana Viorica, pe baza unei conceptii unitare, sistematice si prospective, s-a urmarit în permanenta perfectionarea activitatii metodico - pedagogice la nivelul scolii. Printr-o conducere dinamica, profesorul Ion Georgescu a implicat scoala în numeroase actiuni profitabile, din care amintim doar schimburile culturale cu scoli din Franta si din Anglia.

O alta realizare a constituit-o sfintirea scolii de catre preotul Constantin Galeriu, în anul 1994, prilej cu care scoala a primit numele marelui sculptor Constantin Brâncusi.

Performantele scolii sunt rodul eforturilor conjugate ale tuturor dascalilor ei, oameni al caror cuget a fost si este incendiat de cautari, luminat de flacara cunoasterii, animati de dorinta de autodepasire.

 

REABILITAREA SCOLII

În anul 2006 scoala a fost cuprinsa într-un vast program de reabilitare al Primariei Municipiului Bucuresti cu fonduri de la Banca Europeana de Investitii, program ce va fi finalizat pâna la sfârsitul anului 2009.
Prin acest program au fost înlocuite ferestrele, usile, parchetul, gresia si faianta, au fost placate holurile. Toate grupurile sanitare au fost modernizate, salile de clasa au fost zugravite iar cabinetele si laboratoarele au fost amenajate conform standardelor. A fost înlocuit acoperisul, ignifugat si izolat podul, amenajat subsolul tehnic, a fost izolata si zugravita scoala în exterior.
Instalatiile electrica si sanitara au fost înlocuite. Scoala a fost dotata cu o instalatie moderna de încalzire, cu sistem antiefractie si împotriva incendiilor, cu sistem de supraveghere video, internet, centrala telefonica si statie de amplificare.
Din punct de vedere al dotarii în toate salile de clasa avem mobilier nou, dotare completa în cabinetele de informatica, fonic, AEL, medical, stomatologic precum si în laboratoarele de fizica, chimie, biologie în biblioteca si în sala mica de sport.
Curtea a fost asfaltata, spatiul verde amenajat, baza sportiva a scolii asfaltata si amenajata.
Acum scoala noastra ofera conditii la standarde europene iar elevii sunt beneficiarii unui proces educativ modern si atractiv.

SALA MULTIFUNCTIONALA

În anul 2007, din fonduri guvernamentale, a început constructia unei sali multifunctionale unde se vor desfasura serbarile scolare, întâlniri cu parintii si cu diverse personalitati, conferinte, vizionari de spectacole, activitati ale comunitatii locale, sedinte, consfatuiri, formari ale cadrelor didactice si elevilor, etc.
În prezent sala este în stadiul final dar din lipsa fondurilor lucrarile au fost sistate. Speram sa gasim întelegere la Consiliul Local al sectorului 6, la ISMB, la MEdCT pentru finalizarea acestui proiect benefic pentru întreaga comunitate.

BAZA SPORTIVA

Scoala dispune de o baza sportiva moderna dotata conform standardelor. Sala de sport construita din fonduri guvernamentale a fost data in functiune în anul 2002. Aici se desfasoara orele de sport, cursurile organizate de asociatia Parintilor, numeroase întreceri sportive de handbal, baschet, volei, karate, atletism, tenis de câmp si de masa.
Prin programul de reabilitare S-a amenajat o sala o sala de sport de dimensiuni mai mici care are drept destinatie practicare dansurilor sportive si de societate, cursuri de aerobic, gimnastica si alte actiuni cultural sportive
În curtea scolii s-au amenajat terenuri de handbal, baschet, volei precum si o pista pentru atletism.

 

Directorii Scolii Nr. 174 "Constantin Brancusi" de-a lungul timpului

Director CIUBOTARU ELENA 1962-1977
Director adjunct Patrascanu Stefania 1962-1967
Director adjunct Nedar Iacob 1962-1968
Director adjunct Laudoniu Elvira 1964-1969
Director adjunct Anghel Ion 1968-1970
Director adjunct Simionescu Mihai 1970-1971
Director adjunct Alexandru Maria 1971-1973
Director adjunct Hutanu Adriana 1975-1977
Director HUTANU ADRIANA 1977-1989
Director adjunct Margineanu Alexandrina 1977-1980
Director adjunct Radulescu Elena 1980-1989
Director GEORGESCU ION 1998 -
Director adjunct Opran Mihai 1989-1990
Director adjunct Stefanescu Cristian 1990-1993
Director adjunct Spoiala Corneliu 1990-1998
Director adjunct Buruiana Viorica 1998-2004
Director adjunct Candel Aurelia 2004-

 

  Copyright © 2008 - Scoala nr.174 Constantin Brincusi